“Gândul este forma de comunicare a sufletului cu sine însuşi.” – Platon “Trupul e forma pe care o ia gândul, după cum gândul e forma pe care o ia sufletul.” – Gustave Flaubert “Gândul e manifestarea infinitului fără de spaţiu şi timp.” – Ioan Gyuri Pascu
Cele de mai jos, nu sunt citate motivaționale, cum cred unii… Sunt doar adevăruri pe care viața le-a sintetizat pentru cei care vor să țină cont de ele!
“Uneori drumul pe care mergem în această viață nu este atât de clar pe cum ne-am dori noi. Apar probleme, obstacole, dificultăți, situații mii și mii cu care trebuie să ne confruntăm și pe care suntem nevoiți să le rezolvăm pentru a depăși furtuna și a ne bucura de curcubeu și de cerul senin. Am adunat cele mai frumoase citate care ne vor ajuta să înțelegem care este scopul nostru în această viață:
1. Dacă nu îți schimbi direcția, ai putea ajunge chiar încotro te îndrepți. – Lao Tzu
2. Sensul vieții este orice îl faci tu să fie. Faptul că ești în viață este sensul. – Joseph Campbell
3. Ca sa evoluezi, trebuie sa fii dispus sa-ti faci prezentul si viitorul diferit de trecut. Trecutul tau nu este destinul tau. – Alan Cohen
4. Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta. – Dale Carnegie
5. Multi dintre oamenii care esueaza in viata sunt persoane care nu au realizat cat de aproape au fost de succes in momentul in care au renuntat. – Thomas A. Edison
6. Am doar 3 lucruri pe care mi-aș dori ca toată lumea să le învețe: simplitatea, răbdarea și compasiunea. Aceste trei lucruri ar trebui să fie cea mai mare comoară a ta. – Lao Tzu
7. Simt că capacitatea de a-ți păsa este ceea ce dă vieții cea mai adâncă semnificație. – Pablo Casals
8. Esti inconjurat de solutii simple, evidente, care te pot ajuta sa-ti majorezi venitul, puterea, influenta si succesul. Problema e ca tu nu le vezi. – Jay Abraham
9. Nu există un mare sens cosmic pentru toți; există doar sensul pe care fiecare îl dă vieții sale, un sens individual, o intrigă individuală, ca un roman individual, o carte pentru fiecare persoană. – Anain Nin”
Da, eu chiar iubesc viața! Și nu știu de ce, dar am senzația că și ea mă iubește pe mine…
"Cititi mai jos cele mai frumoase citate despre viata, care sa va indemne sa traiti fiecare zi asa cum trebuie, si anume cu zambetul pe buze.
1. Cele mai importante doua zile din viata ta sunt ziua in care te-ai nascut si cea in care afli de ce.
2. Trebuie sa traim si sa cream. Sa traim pana la lacrimi.
3. Cu cat mai repede vei avea incredere in tine, cu atat mai repede vei sti cum sa traiesti.
4. Cel mai bogat om nu este cel care are cel mai mult, ci cel care are nevoie de cel mai putin.
5. Viata insasi este magie, iar daca nu crezi asta, macar incearca sa o traiesti ca pe ceva magic.
6. Pentru optimisti, viata nu este o problema, ci o solutie.
7. Da tot ce ai mai bun in tine, intrucat totul din viata ta iti apartine numai tie.
8. Viata e prea importanta ca sa fie luata in serios.
9. Ceea ce conteaza cu adevarat este ceea ce crezi.
10. Viata poate fi traita oriunde. Decorul nu are nicio importanta, esentiala este intensitatea.
11. Urmareste-ti gandurile, ele devin cuvinte. Urmareste-ti cuvintele, ele devin actiuni. Urmareste-ti actiunile, ele devin obiceiuri. Urmareste-ti obiceiurile, ele devin caractere. Urmareste-ti caracterul, el devine destin.
12. Secretul vietii este sa cazi de sapte ori si sa te ridici de opt.
13. Trebuie sa fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume.
14. Adevarul e ca, de indata ce nu mai suntem nevoiti sa ne ingrijim de viata noastra, nu mai stim ce sa facem cu ea si o irosim cu totul.
15. Fii curajos. Asuma-ti riscuri. Nimic nu poate inlocui experienta.
16. Daca accepti numai ceea ce este mai bun, pana la urma chiar asta primesti.
17. Oamenii sunt atat de fericiti pe cat isi propun sa fie.
18. Viata nu se explica, ea se traieste.
19. Nu tot ceea ce poate fi numarat conteaza si nu tot ceea ce conteaza poate fi numarat.
20. Destinul prinde forma in momentul in care iei o decizie.
21. Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol.
22. Oricat de frumos ar rasari soarele, la capat de zi tot va trebui sa apuna.
23. Fericirea apare atunci cand ceea ce gandesti, spui si faci e in armonie.
24. E oricand posibil sa redevii tanar si nebun.
25. Invata din greselile altora, nu poti trai destul pentru a le face pe toate.
26. Viata este un proces de devenire, o combinatie de stari prin care trebuie sa trecem. Oamenii esueaza cand doresc sa aleaga o stare si sa ramana in ea. Asta este un fel de moarte.
27. Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte.
28. Iubesti viata? Atunci nu risipi ca un nesabuit timpul, caci din timp este facuta viata!
29. In definitiv, nu anii din viata sunt cei care conteaza, ci viata din anii tai.
30. Adevarul e ca toata lumea te va rani. Trebuie doar sa-i gasesti pe aceia pentru care merita sa suferi."
Da, mereu am crezut că mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre noi primește ceea ce merită…
“●●●Tu primești exact ceea ce oferi- una din legile universului.●●●
Ce frumos… ușor și ce complicat în același timp. Tot ceea ce creezi și dăruiești inclusiv în planul fizic concret material se întoarce sub formă de energie și informație înapoi la creator.
Realitatea ta înconjurătoare reflectă exact ca o oglindă ceea ce creezi și conții tu în interiorul tău. Dacă vă uitați în viața voastră pe dimensiunile esențiale: personal, familial, profesional, financiar și social, și vedeți cum stați.
Veți conștientiza ce oferiți real în fiecare dimensiune. Pentru a exemplifica mai clar exemplu întrebați-vă ce ofer eu în plan: – Personal: iubire, pace armonie, critică, înțelegere, bârfă, judecată, blândețe, respect, frică, furie, agresivitate, încredere, etc. – Familial:iubire, înțelepciune, compasiune, înțelegere, armonie, cuvinte frumoase, daruri, liniște, dizarmonie, contradicții, respect pentru trăirile celor din familie, orgoliu, comparații,furie, agresivitate, intoleranță, etc; –Profesional: dăruire, informare, cunoaștere actualizată, înțelegere, toleranță,bârfă, critică, cuvinte distructive, gânduri de invidie și neputință, beneficitate, respect pentru adevărul fiecăruia, etc… – Financiar: generozitate, dăruire, respect, muncă, acceptarea banilor în viața și acțiunile d-voastră, perseverență, invidie, gelozie, dorință de cunoaștere, dorința de a experimenta necunoscutul, frica de a nu-i avea, etc; –Social: respect, înțelegere, consecvență, compasiune, smerenie, apreciere, iubire, dragoste, implicare în activități sociale, dăruire, nepăsare, critică, invidie, distrugere, furie, frică, neimplicare,etc;
După ce reușiți să vă faceți o radiografie cinstită, corectă și reală din poziția de observator – adică cu obiectivitatea momentului respectiv – veți descoperi că ceea ce dăruiți aceea primiți. Adică viața voastră este exact așa cum o creați prin ce oferiți….
Asta înseamnă să îți creezi realitatea. Sunt două moduri de a crea realitatea conștient și inconștient. – În starea creației conștiente ești stăpânul(a) minții și a realității tale. Când ceva nu îți place la viața ta sau în ceea ce trăiești începi conștient să emiți ceea ce vrei de fapt să trăiești. -În starea inconștientă tot ce creezi se întâmplă datorită determinismului exterior și atunci nu îți poți crea realitatea cum vrei tu ci accepți ceea ce vine din exterior tot prin ceea ce oferi cu mintea ta. Oricum ar fi primim ceea ce oferim…
Așa că dacă trăim fără să fim responsabil de acțiunile noastre și tot așteptăm ca altcineva să ne dea ceva, să ne ajute, să ne salveze, etc. Am o veste. Nu se poate….
Nimeni în locul nostru nu poate să creeze viața noastră. Așa că e un moment important să conștientizăm că așteptăm în zadar…. ca cineva din afară să ne ofere ceva …..ca să ne creeze o viața minunată.
Accesăm ceea ce conținem…amplificăm ceea ce accesăm…și primim ceea ce am dăruit… “
Greșit, prietene! Total greșit! Fericirea este pentru toată lumea… Caut-o în lucrurile mărunte si vei vedea cum aceste mici fericiri vor exploda la un moment dat în acea fericire imensă la care toți visăm! Vorbesc din propria mea experiență…
Poate pare ciudat, dar nu m-am întrebat niciodată serios care este rostul meu pe această lume 😎 Am concluzionat la un moment dat că prin nașterea băiatului meu mi-am îndeplinit menirea pentru care am venit pe pământ, așa că sunt liber să-mi trăiesc restul vieții ca un bonus… 😇 De acord, viața este o alegere. Iar eu am ales s-o trăiesc în cel mai benefic mod cu putință pentru mine. Am învățat să mă accept și să mă iubesc așa cum sunt. Am învățat că sunt cea mai importantă ființă din univers 😁 Am învățat că așa cum gândești așa trăiești… Și după ce s-a convins că pot să gândesc pozitiv și în clipele cele mai grele, universul m-a răsplătit pe deplin… Iubesc! Și sunt iubit! Ce-mi trebuie mai mult de atât? 😊
“Fiecare dintre noi trece prin momente care ne fac să ne punem tot felul de întrebări despre noi, despre rostul nostru, despre scopul pe care îl are întreaga noastră viață. De multe ori, când ne punem aceste întrebări, ne simțim goliți și memoria noastră nu reactualizează decât evenimentele negative din viața noastră. Cu cât ne întrebam mai mult, cu atât realizăm cât de puțin știm. Cu cât săpăm mai adânc pentru răspunsuri, cu atât ne adâncim și mai mult într-o stare de neliniște și agonie. În acele momente simțim că ne pierdem identitatea și parcă nu mai suntem noi.
Însă ce contează este poziția ta, cum te poziționezi tu în raport cu viața ta, cu problemele tale, cu bucuriile tale, cu prietenii tăi, cu tine însuți. Modul în care realizezi un anumit lucru te definește ca și persoană. Poți alege să faci lucrurile într-un mod simplu sau poți alege calea cea mai dificilă sau pur și simplu, poți alege calea care te definește pe tine. Cine ești se reflectă în ceea ce faci, iar ceea ce faci îți reflectă personalitatea.
Cu toții avem probleme sau trecem prin situații care ne pun în dificultate. Este important să nu ne pierdem puterea. Tot ceea ce conteaza este modul în care abordam problemele și cum alegem să le rezolvam. Nu contează adâncimea gropilor pe care le întâlnim în drumul nostru, ci contează dacă vrem cu adevarat să le depășim sau să ne plângem de situația în care ne aflăm și să rămânem blocați în acel punct al vieții.
Viața înseamnă alegere! Înseamnă să alegi să îți asumi responsabilitatea pentru alegerea ta, să trăiești, să iubești, să suferi, să plângi, să râzi, să lupți, să crezi. Viața înseamnă tot ce te înconjoară. Ai de învățat mereu câte ceva din fiecare lucru pe care îl întâlnești în calea ta, trebuie doar să privești!!!
Viața înseamnă să îi oferi un scop demn și să lupți pentru ceea ce îți dorești!!”
Inima mea a găsit antidotul durerii. A învățat să aprecieze mici fericiri care în mod cu totul neașteptat s-au transformat la un moment dat într-o fericire imensă… 😊
“Dacă vă doare inima, n-ar trebui să fie așa.
Inimile îndurerate sunt inimi tulburate. Durerea voastră de inimă este ca o ploaie ce cade din cer și îi atinge pe mulți alții.
Inima voastră nu trebuie să sufere. Inima voastră nu trebuie sa fie atât de afectată de către orice pătrunde sau există în lumea voastră. Durerea nu trebuie să vă domine inima. Nu este nevoie sa găzduiți durerea în inima voastră. Ea nu este menită să sufere.
Inima este ușor de rănit. Dacă a fost rănită, nu e nevoie să vă tot uitați la rană și nici să o tot atingeți. Această delicatețe a inimii există tocmai pentru a o face să fie rezistentă. Îngăduiții inimii să fie delicată și să nu fie rănită de către orice vânt ce suflă.
Atunci când motorul mașinii voastre se strică, nu credeți că este un scenariu minunat. Mașina, pur și simplu, nu mai merge. O duceți la reparat cât se poate de repede. Considerați că durerea de inimă este rugina și înlăturați-o cât se poate de repede.
O inima frântă? Spuneți că inima vă este frântă? Ei bine atunci, nu mai stați pe gânduri și lipiți-o la loc.
Se poate ca inima voastră să fie delicată, însă este și puternică. Lăsați ca inima să fie moale, lăsați-o să fie flexibilă și să nu se rănească. Îngăduiți-i să se scalde în bucurie, nu în durere.
Intrați într-un tărâm superior acum – deci intrați! Lăsați durerea de inima în urmă. Lăsați totul în urmă.
Nu-mi amintesc de viețile mele anterioare, așa că nu știu ce iubiri am avut. Dar cred cu tărie că iubirea ce o simt acum, în această viață, e una a sufletelor pereche!
“Se spune ca sufletele pereche au trait candva o iubire atat de puternica intr-una din vietile anterioare, incat se intalnesc si in actuala viata, iar iubirea lor este la fel de profunda si intensa si reprezinta o continuare a dragostei de atunci.
Este greu de descris in cuvinte senzatiile pe care le percepi cand iti intalnesti Sufletul pereche.
Nu exista doar atractie fizica, emotionala, sexuala, simti ca este mult mai mult, ca tot ce simti si percepi va exista pentru totdeauna…
…important e sa -l intalnesti la timpul potrivit…“
Eu sunt un visător cu ochii deschiși (dar cu picioarele pe pământ, să nu mă lovesc prea tare dacă se destramă visul 😏) de când mă știu! Și voi rămâne un visător cât voi mai fi… 😇
“….În cele din urmă, suntem doar visători într-un univers fără sfârșit….
…Sunt visele noastre și noi trebuie să credem… sunt visele noastre și noi trebuie să le urmăm…pentru că visătorii sunt cei care modelează lumea.
Când vremurile devin grele lasă dorința de a visa să crească puternic.
Visele mari ale visătorilor mari sunt întotdeauna dincolo de limită.
Cei mai mari visători sunt cei care nu doar visează dar și lucrează pentru acele vise. Lumea are nevoie de visători neînfricați care lucrează pentru visul lor care pot aduce pozitivitate în lume.
Lumea are nevoie de visători care visează așa că …VISEAZĂ…
Este de ajuns să fii culoare în întunericul nopții …știi că există speranța pentru un vis frumos…
….Nu uitați să visați….
Visele ar trebui să fie: ori nebunești, ori ireale …
În caz contrar acestea nu sunt decât planuri pentru ziua de mâine!
“Mintea” ne poate distruge visele dar de fiecare dată “Inima ” le reconstruiește…
actualizat – 22.12.2021 11:50 – 🧑 – “Gândul este forma de comunicare a sufletului cu sine însuşi.” – Platon “Trupul e forma pe care o ia gândul, după cum gândul e forma pe care o ia sufletul.” – Gustave Flaubert “Gândul e manifestarea infinitului fără de spaţiu şi timp.” – Ioan Gyuri Pascu
Miercuri 22.12.2021
Despre gândurile care nu ne dau pace
“Din cele aproximativ 60.000 – 80.000 de gânduri pe care le avem în medie pe zi, știm că 80% sunt negative. Asta înseamnă aproximativ 2.700 – 3.300 de gânduri pe oră, din care 2.150 – 2.600 sunt negative. Principiul de bază este acela că modul în care gândim antrenează o emoție, care la rândul ei ne face să ne simțim anxioși, frustrați, triști etc. și care în definitiv ne determină să acționăm într-un anumit fel. Dacă însă am reuși să identificăm gândurile care nu ne servesc și le-am putea combate, cum ne-am modifica starea?
În psihoterapia de sorginte cognitiv-comportamentală, un important capitol îl reprezintă recadrarea cognitivă – adică felul în care ne modificăm gândurile, astfel încât să ne simțim și să ne comportăm benefic. Dr. Aaron T. Beck (fondatorul abordării cognitiv-comportamentale) a identificat în practica sa cu pacienții ceea ce a numit „gânduri automate“ și s-a concentrat astfel asupra modalităților de a identifica, evalua și a răspunde acestor cogniții. Cunoscând câteva reguli de bază, fiecare dintre noi ar putea adopta ceea ce (din punctul meu de vedere) este o igienă mentală la fel de necesară precum spălatul pe dinți sau dușul.“
Mai multe amănunte despre gândurile automate găsiți AICI
“Să ne facem bine înţeleşi : iubirea nu înseamnă doar fericirea aia haotică şi “fluturi în stomac” .
Ea mai aduce din când în când şi tristeţe şi lacrimi, nesiguranţă şi da, multe, atât de multe întrebări!! Dar nu înseamnă că se duce, că dispare ca fumul. Odată născută, foarte greu este să o mai renegi . Asta e viaţa …
Se poate întâmpla ca unele lucruri cărora noi nu le dăm importanţă, în ochii celui iubit să se reflecte ca fiind o greşeală din partea noastră. Situaţii frecvente de altfel, pentru că noi suntem fiinţe cu personalitate diferită, gândire distinctă, caractere formate independent de ceilalţi, percepţii personalizate.
Însă consider că, atâta timp cât există sinceritate şi deschidere din partea amândurora către comunicare şi puterea de a privi şi prin ochii celuilalt, multe dintre problemele care de fapt, există doar în aparenţă, pot fi rezolvate. Asta ţine de maturitate.
De asemenea, sunt situaţii în care unul dintre cei doi poate comite o greşeală. (NU mă refer la infidelităţi, care sunt de neiertat !!!) Este necesar ca, pentru a păstra armonia de cuplu, să găsim în noi puterea de a o recunoaşte nu doar faţă de noi înşine, ci şi faţă de partener . O altă formă a respectului. În egală măsură sunt de părere că partenerul nu este îndreptăţit însă, să reproşeze ulterior, iar şi iar, această greşeală.
O relaţie este greu de menţinut şi dezvoltat, în timp. Dacă la început totul pare uşor, prin faptul că ambii au acei mii de fluturaşi în stomac şi văd totul în roz, ea este extrem de complicată prin diversele situaţii care se ivesc. Împrejurări care pun la încercare cuplul, pun la încercare trăinicia sentimentelor şi mai ales, dorinţa de a fi împreună pe termen lung. Trebuie să se înveţe unul pe altul, trebuie să se iubească nu doar cu acele minunate calităţi care i-au încântat ci, în primul rând, să îşi accepte, unul altuia, imperfecţiunile. Apoi să ştie cum să înveţe unul de la celălalt. Pentru că, într-o relaţie, întotdeauna există lecţii şi ambii trebuie să ştie cum să înveţe de la partener.
Nu susţin schimbări de esenţă, ci cred că oricine poate să aibă lecţii învăţate corect pentru o anumită etapă a vieţii sale, însă incorecte pentru o altă etapă viitoare din viaţă. Şi atunci se impune a fi schimbate, sau măcar puse în concordanţă cu “noul”, cu prezentul. E corect să le avem în vedere, până la urmă înţelepciunea noastră din istoria personală ne-o construim, însă este greşit să formăm etaloane prin care să privim, apoi, toată viaţa.
Eu cam aşa văd o relaţie, în câteva cuvinte … O relaţie, cu istoria mea dusă, ca pe un geamantan, în mână, peste tot . Ca să ajung să gândesc în acest fel, am căscat bine ochii nu numai la mine ci şi la tot ce a fost în jurul meu, de-a lungul timpului.”
NU MI S-A MAI INTAMPLAT NICIODATA PANA ACUM, SA SIMT IUBIREA PRIN TOTI PORII
“Sa simt acea conexiune magica, care ma leaga de EL printr-un fir invizibil… N-am mai simtit niciodata pana acum, atat de multa bucurie pentru bucuria celui de langa mine. Pentru fericirea lui, pentru zambetul lui cald, bun si plin de iubire.
N-am mai simtit niciodata pana acum, atat de multa fericire si liniste interioara. O, da! Aceasta este iubirea pe care o cantau poetii… Acum am inteles. Si sunt recunoscatoare vietii pentru ca mi-a dat sansa sa o traiesc. Iar mie, pentru ca mi-am ingaduit să fiu fericita.
N-am mai simtit niciodata pana acum, atat de multa iubire care sa-mi invaluie protector sufletul. Care sa-mi ofere TOTUL, plina de generozitate si de blandete.
Pana nu demult, credeam ca iubirea este un sentiment supraevaluat. Nu intelegeam de ce, ceea ce consideram eu pana in acel moment a fi dragoste, nu era deloc suficient pentru mine. Credeam ca am eu o problema, ca imi doresc, poate, imposibilul, dar de fapt ceea ce simteam eu era orice altceva, dar nu iubire adevarata.
ABIA ATUNCI CAND IUBESTI ITI DAI SEAMA CE INSEAMNA SA… IUBESTI!
Pana atunci doar crezi, doar ti se pare, doar speri sau iti doresti sa fie… Cand simti ca dupa nebunia primilor ani iubirea se accentueaza in loc sa se diminueze, doar atunci poti sa intelegi cu adevarat ce inseamna dragostea. Pana atunci…
Nu mi s-a mai intamplat niciodata pana acum, sa simt ceea ce credeam ca nu poate fi simtit.
Iti doresc sa ai parte si tu de iubire adevarata… Daca nu ai simtit-o pana acum, caut-o! Merita!
Cum iti dai seama daca este sau nu, dragoste reala?Cand iubesti cu adevarat, nu te intrebi, STII!“
Nu minți niciodată pe cineva care are încredere în tine și niciodată să nu ai încredere în cineva care te minte
Da, a fi sincer nu este neapărat întotdeauna cel mai ușor de făcut în această viață. Uneori, a fi sincer înseamnă a fi nevoit să te pui într-o poziție de compromis sau vulnerabilitate. Și alteori, a fi cinstit înseamnă a avea de rănit persoana pe care o iubești cel mai mult din lume cu adevărul.
S-ar putea să doriți să mințiți pentru a vă salva de jenă, de stângăcie sau de orice fel de necazuri. Dar iată: sinceritatea este singura politică pe care trebuie să o urmezi când vine vorba de iubirea adevărată. Da, poate fi foarte tentant să spui câteodată o mică minciună. Cu toate acestea, va trebui să lupți împotriva acestei dorințe. Va trebui să vă abateți de la toate aceste tentații.
Trebuie să fii suficient de puternic pentru a admite atât față de tine, cât și față de persoana pe care o iubești că ești imperfect. Și trebuie să fii suficient de curajos pentru a încerca să câștigi iertarea acestei persoane. La urma urmei, la sfârșitul zilei, toți vom fi predispuși să greșim ici și colo. Și ne putem simți vinovați pentru o mulțime de lucruri pe care le facem. Dar trebuie să știți că Singurul mod prin care vă puteți absolvi de acea vinovăție este dacă veți fi cinstit.
Sigur, poți face o greșeală din când în când. Nimeni din lumea asta nu se așteaptă să fii perfect. Greșelile fac parte din joc. Cu toate acestea, minciuna va fi întotdeauna inacceptabilă. În timp ce o greșeală este ceva pe care îl poți comite o singură dată și în cele din urmă să înveți; minciuna este o alegere conștientă pe care o faceți de fiecare dată când participați la ea. Ori de câte ori minți pe cineva, faci în mod deliberat ceva ce știi că va răni persoana respectiva.
Când minți, te angajezi într-un act egoist. Nu vă gândiți la dorințele personale, sentimentele și procesele de gândire ale partenerului. Când te angajezi într-o minciună, scuipi în esență în fața încrederii partenerului tău pentru tine. Te angajezi într-un flagrant act de trădare. Și, de asemenea, nu vă respectați partenerul, considerându-l nedemn de adevărul pe care îl rețineți în mod deliberat.
Un soldat american, înainte de a pleca pe front, s-a dus la bibliotecă și a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decât cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donată bibliotecii de către persoana care scrisese comentariile. Așa că numele și adresa ei erau scrise pe carte.
Plecat pe front, a decis să-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea și ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cărții. Și ea i-a scris înapoi. Așa au început să corespondeze și, cu cât își scriau, relația lor devenea din ce în ce mai puternică.
Într-una din scrisori, el i-a scris și a rugat-o să-i trimită o fotografie. Ea i-a spus că dacă se simte apropiat de ea și dacă dragostea lui este adevărată, nu va conta cum arată. Așa că nu i-a trimis nicio fotografie.
Când s-a terminat războiul și el s-a întors în SUA, și-au dat întâlnire în New York, în Grand Central Station. Ca să se recunoască, ea l-a rugat să țină cartea în mână, iar ea va avea un trandafir.
Așa că în acea zi, într-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte în mână căuta o femeie cu un trandafir în mână. Vă dați seama ce așteptări avea? Era pe punctul de a-și găsi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o văzuse niciodată.
Așteptând, a văzut o fată superbă îmbrăcată într-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a îndreptat către el și… era minunată. Era dincolo de orice imaginație. Iar el s-a uitat și a văzut că ea nu avea niciun trandafir.
Lângă el s-a oprit o doamna mai în vârstă. Avea un trandafir în mână. Vă puteți imagina? Tânăra superbă și doamna care nu arăta foarte bine, dar cu un trandafir în mână. Și nu era frumoasă, chiar destul de neatrăgătoare și îmbătrânită. Voi ce ați fi ales?
Persoanei cu trandafirul îi știa sufletul de care se îndrăgostise. Așa că s-a îndreptat spre doamna cu trandafirul, în timp ce tânăra frumoasă s-a oprit la câțiva pași de el, l-a privit și l-a întrebat: – Vii cu mine soldat?
Iar inima lui era sfâșiată. Decizii. Alegeri. S-a gândit un minut. În timp ce tânăra se îndepărta de el, lucrurile corecte l-au determinat să aleagă: și-a continuat drumul către persoana mai în vârstă care ținea trandafirul în mână, s-a apropiat de ea și i-a zis: – Bună ziua, și a invitat-o la cina. Iar aceasta i-a spus: – Fiule, nu știu ce se întâmplă aici, dar tânăra îmbrăcată în verde care tocmai a trecut pe lângă tine, m-a rugat să țin în mână acest trandafir și mi-a spus că, dacă vei veni la mine, să-ți spun că te așteaptă la restaurant …
Intr-o seara, un batran indian Cherokee i-a povestit nepotului sau despre o lupta care se da in interiorul oamenilor din vremuri stravechi. Asezandu-se langa copil, batranul i-a spus:
“Fiule… lupta este intre doi lupi care se regasesc in interiorul fiecaruia dintre noi.
Unul este bun: El este bucuria, linistea, iubirea, speranta, sinceritatea, blandetea, empatia, adevarul, compasiunea, curajul si increderea.
Iar celalalt… celalalt este ingrozitor: El este furia, invidia, gelozia, amarul, regretul, lacomia, aroganta, vinovatia, resentimentul, mandria, minciuna, superioritatea si egoul.”
Copilul, privind focul din fata lor s-a gandit pret de un minut iar apoi, intorcandu-se catre bunic, l-a intrebat: “Si care lup castiga?…” Bunicul, cu ochii in zare, a raspuns simplu: “Castiga cel pe care il hranesti.”
”Nu ești o victimă. Trebuie să ții minte că ai în totalitate controlul asupra vieții tale.
Oamenii rămân blocați adesea în relații toxice sau disfuncționale, găsindu-și sau inventându-și scuze. Obișnuiești să le spui celor din jurul tău povești despre cum partenerul tău profită de tine? Dacă răspunsul este da, trebuie să te oprești. Victimizarea nu este nici sănătoasă și nici atrăgătoare. Amintește-ți tot timpul că nu ești o victimă, ci ai controlul total asupra vieții tale.
Trăiește cu un scop. Acordă-ți timp în fiecare zi: găsește câteva minute în care ești doar tu cu tine însăți. Gândește-te ce nevoi ai în viață, ce anume te face să te simți mai bine sau mai rău. Ce-ți lipsește? Ce ai putea îmbunătăți? Ce te împlinește sau te-ar putea împlini? Nu trebuie neapărat să meditezi, ci doar să faci un pic de introspecție programată și să fii cinstită cu tine însăți.
Poți fi acea persoană care face lucrurile să se întâmple. Să trăiești cu un scop înseamnă să ai curajul de a te apuca de lucrurile care ți se par dificile, pentru ca apoi să te bucuri de recompense. Așa că renunță la orele interminabile de privit în gol la televizor sau de citit newsfeed-ul de la Facebook. Când faci exerciții, de exemplu, scapi de anxietate și de stresul acumulat peste zi și îți încarci bateriile. Când mănânci alimente sănătoase, faci un bine corpului tău. La fel poți face și cu mintea ta.
Așa că fă spațiu în mintea ta pentru familie, prieteni, parteneri și gânduri pozitive. Și, mai ales, pentru tine însăți.”
De vor veni Supărările, să le spui că ai plecat spre un castel cu turnuri albe. Ele se sperie de tot ce seamănă cu lumina zilei.
De vor veni Grijile, să-ți pui la poartă de pază un zâmbet, sau poate două. Sunt câini credincioși care sfâșie hoții de vise.
De va veni Deznădejdea, să o alungi cu ramuri de Speranță. Știi tu, sunt ramurile acelea crude care nasc veșnic muguri. Să le fluturi de trei ori spre răsărit să li se împrăștie parfumul de tămâie.
De vor veni Tristețile, Bătrânețea, Boala sau oricine asemeni lor, să te prinzi de mână cu Copilăria, să o ții strâns și să nu-i dai drumul.
O să te molipsești cât ai clipi de Speranță și n-o să mai scapi orice s-ar întâmpla…
”Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor. Purificată, e un foc în ochii celor ce se iubesc. Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc. Şi încă ce mai e? E nebunia cea mai înţeleaptă, fierea ce înăbuşă, dulceaţa ce ne mântuie.”
…Tu, călătorule din această lume, nu uita… că fiecare zi este o bucățică din viață… …Ziua începe și se termină, fără ca noi să vrem aceasta…. …Nu suntem noi stăpânii timpului. Dar putem să dăm sens la fiecare minut din viața noastră…. ….Să nu irosim timpul, pierzând clipe prețioase, căci nimic nu se mai întoarce înapoi…
Va exista întotdeauna cineva care va râde in spatele tău, dar va exista și cineva care va plânge alături de tine…. Va exista întotdeauna cineva care să te urască, dar va exista și cineva care să te iubească câtuși de puțin… Va exista întotdeauna cineva care se va hrăni cu lacrimile tale, dar va exista și cineva care se va hrăni cu zâmbetul tău … Va exista întotdeauna cineva care vrea să aibă ceea ce ai tu, dar și cineva care să-ți dăruiască din puținul lui…… Va exista întotdeauna cineva care vrea să te vadă la pământ …distrus……Iar tu ? …Învață regulile vieții și înșeală-le toate așteptările… …Viața este cea mai mare afacere… O primești gratis ! Gabriela
Iubirea înseamnă să faci ceea ce simți, iar asta să fie suficient pentru a aduce zâmbete și împlinire pe chipul persoanei de lângă tine.
Iubirea înseamnă ca fiecare atingere și fiecare privire să stârnească momente unice, momente de împlinire și momente care să nu fie uitate.
Iubirea nu înseamnă doar să stai lângă o persoană, iubirea înseamnă să trezești în acea persoană, cel mai pur și frumos sentiment, acela de dragoste sinceră, curată, dragoste a sufletului și a întregii ființe.
Iubirea înseamnă să reușești să faci persoana iubită să se dedice în totalitate, cu mintea, cu sufletul, cu tot ceea ce are ea mai frumos …
“Nimeni nu plecă de aici în viață. Deci, te rog, încetează să te tratezi pe tine însuți cu o gândire ulterioară. Mănâncă mâncare delicioasă. Plimbă-te prin soare. Sari în mare. Spune adevărul pe care îl porți în inimă ca pe o comoară ascunsă. Fii prostuț. Fii bun. Fii ciudat. Nu este timp pentru nimic altceva “. Anthony Hopkins
( despre ce înseamnă dragostea și cum este privită ea,în diferitele etape ale vieții.)
…Nu cred că dragostea e greu de găsit, ci noi suntem nepregătiți să o primim….
De dragoste…
Nu știu cum iubesc alții.
Sincer, nici nu mă interesează.
Pentru mine, însă, iubirea trebuie să fie profundă, nebună, cu fluturi în stomac, nopți nedormite, lacrimi și drame din nimic, cu zâmbete , bâlbâieli și emoții.
O dulce nebunie care să te răscolească până în profunzimile creierului, nu numai să răscolească hormoni…
La 20 de ani, visezi un prinț înalt, brunet, bine clădit, șarmant și manierat.
Totul se învârte în jurul fizicului, hainelor și locurilor ce le frecventează. Iar dacă băiatul posedă și o mașină cu mulți cai putere sub capotă,e chiar El,,,cel din vise!
Asta, până te trezește realitatea…
La 30 de ani, deja se schimbă puțin scara de valori, ca și pretențiile…
Acum nu mai primează așa mult aspectul fizic, cât stabilitatea.
Realizările lui, siguranța și confortul ce le poate oferi.
Și, bineînțeles, maturitatea acestuia, pentru că, bărbații de cele mai multe ori sunt doar niște adolescenți întârziati, mult mai puțin siguri pe ei decât lasă să se vadă, veșnic în căutarea noului, a adrenalinei și sentimentului de „acasă ” în brațele unei femei.
…Da, doamnelor și BĂRBAȚII…iubesc!
Și ei SUFERĂ, caută, au neliniști și dureri, la fel ca noi…
Ascunse bine sub măști condescendente, sentimentele bărbaților pot ului prin profunzime și durată și pot erupe când te aștepți mai puțin…
Dragostea face victime în ambele tabere, fără deosebire…
Dar, dincolo de orice așteptări și socoteli făcute, dragostea te sfidează și inima ta devine prizonieră când nici măcar nu te aștepți.
Și uite așa, nu mai contează dacă are minim 1.80, nici dacă nu are părul negru și ochi albaștri.
Dintr-o dată găsești că părul grizonat are șarm, că înălțimea nu are nici o importanță, iar culoarea ochilor poate fi oricare, atâta timp cât te oglindeștei doar tu în ei.
Iar dacă zâmbetul lui îți este destinat, visele au ca numitor comun „noi”, viitorul se definește „împreună ”, atunci chiar ai câștigat la loterie.
Loteria viselor…!
De ce e dragostea atât de greu de găsit?
Sau nu ea e greu de găsit ci noi suntem mult prea orbi, orgolioși sau temători să o recunoaștem…
Pentru că suntem imaturi și total nepregătiți pentru ceva ce așteptam să ni se întâmple dar nu facem nimic pentru asta.
De cele mai multe ori dragostea moare chiar sub ochii noștri iar noi suntem mult prea ocupați cu testările, jocurile infantile sau cariera.
Și … a doua oară nu mai întâlnești nimic asemănător iar viața îți trece măcinată de regrete.
Nu, nu cred că dragostea e greu de găsit ci noi suntem nepregătiți să o primim.
Niciodată idealul nu va fi cel visat.
El va avea un pic de burtă riduri sub ochi, puțin arogant, încăpățânat , orgolios păr grizonat la tâmple, iar Ea nu „rupe” sala, nu bântuie cluburile, e mult mai sensibilă decât pare ușor nesigură și fragilă.
Dar dragostea înseamnă mai mult decat chimie, atracție, erotism și conturi bancare similare.
Înseamnă, sacrificiu, dăruire, renunțare, răbdare și mai ales, așteptare.
Nimic nu se întâmplă peste noapte și nici în termen limitat ca un proiect de afaceri. Nimic nu se întâmplă cum ai prevăzut, nu se încadrează în standarde…
Te rupe, te sfâșie, răstoarnă totul și îți rescrie viața.
Pe măsură ce îmbătrânim, devenim mai pretențioși, mai rigizi, uităm să trăim cu adevărat ne legăm de nimicuri și ignorăm evidența, ne dăm teste peste teste, pretindem perfecțiunea și nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Pierdem esența, apoi ne petrecem serile singuri pliați pe o sticlă de vin și ne întrebăm retoric de ce e dragostea așa greu de găsit. Simplu: pentru că suntem orbi, egoiști, încăpățânați și mult prea închistați în pretenții absurde și am uitat să trăim bucuria sentimentului pur, provocarea de a clădi în doi bucuria de a împărtăși și răbdarea de a învăța.
Dragostea nu înseamnă să întrebi ce îți poate oferi celălalt, ci să te întrebi dacă ceea ce poți tu oferi e de ajuns.
Nu dai teste și termen limită, te implici , ajuți și încurajezi.
Dragostea se simte, se trăiește, nu se desenează și închide în șabloane.
Vei îmbătrâni redesenând-o și vei muri așteptând -o, când ai avut-o tot timpul sub ochi…
Dragostea stă în mâinile ce se împreunează în fiecare seară în rugăciune, cerând la Dumnezeu binele pentru tine, iar tu nici măcar nu vei ști lucrul ăsta .
Dragostea stă în emoția cu care îți scrie un mesaj și lacrimile ce consolează mâhnirea că tu ai fost prea ocupat să îi răspunzi.
Dragostea face din noapte zi, căutând drumul spre tine.
Dragostea te cere cu mai multe mâini ca o paradă de cerșetori dar tace când te întâlnește, deși inima îi agonizează.
Dragostea va fi acolo mereu pentru tine chiar de tu nu o vei vedea…
Iar tu o calci constant în picioare, nepăsător …
Orbirea unora poate dura toată viața!
Când întâlnești pe cineva care îți sucește mințile, nu mai ezita nu pune întrebări sau condiții…
S-ar putea să pierzi ceea ce ai căutat toată viața…căutând defecte ce puteau fi remediate în doi…“
“Energia pe care ne-o da iubirea este extrem de puternica. Ne mobilizeaza, ne da forta sa depasim orice obstacole, ne determina sa facem lucruri de care nu ne credeam in stare. In numele iubirii suntem capabili sa “mutam muntii din loc”.
Insa oamenii de obicei traiesc cu impresia ca aceasta energie o pot simti doar prin relatia cu un altul – un partener, un parinte, un copil, un prieten. Cautam cu disperare iubirea pe care sa o simtim pentru alti oameni si doar cand o gasim suntem impliniti. Cand nu avem cui sa dam si de la cine sa primim iubire, ne simtim goi pe interior, tristi, lipsiti de vlaga si chiar de pulsiunea noastra vitala.
Cum ar fi daca am constientiza ca putem sa ne concentram capacitatea de a iubi si pe altceva decat pe oamenii din jurul nostru? De exemplu, imagineaza-ti ca te-ai iubi pe tine, planurile, visurile, obiectivele tale. Imagineaza-ti cum ar fi daca ti-ai investi energia vitala in a-ti crea scenariul de viata ideal pentru tine si daca “ai muta muntii din loc” pentru a trai viata visurilor tale.
Cum ar fi daca ti-ai canaliza puterea de a iubi nu doar pe alti oameni, ci si pe planurile si dorintele sufletului tau? Iubirea nu inseamna doar iubirea pentru un altul. Iubirea din interiorul tau poate fi trezita, alimentata si directionata catre tine si visurile tale.
Iti dai seama ce lucruri marete ai putea sa realizezi si cata implinire ai simti daca ti-ai iubi cu adevarat viata?”
Pot să îţi dau viaţă, dar nu pot trăi pentru tine. Pot să te învăţ lucruri, dar nu te pot obliga să le asculţi. Pot să-ţi arăt direcţia, dar nu te pot duce acolo. Pot să-ţi dau libertate, dar nu pot să răspund pentru ea. Pot să îţi arăt care este diferenţa dinrte bine şi rău, dar nu pot decide pentru tine. Pot să-ţi cumpăr îmbrăcăminte frumoasă, dar nu te pot face frumos în interior. Pot să-ţi dau un sfat, dar nu-l pot accepta eu pentru tine. Pot să-ţi ofer dragostea, dar nu ţi-o pot impune. Pot să te învăţ să împarţi, dar nu te pot face să nu fii egoist. Pot să te învăţ adevărurile vieţii, dar nu-ţi pot face o reputaţie. Pot să te învăţ să te fereşti de alcool, dar nu pot spune “nu” în locul tău. Pot să te previn despre efectele tutunului, dar nu te pot opri să le foloseşti. Pot să te învăţ ce-i bunătatea, dar nu ţi-o pot impune. Pot să te învăţ cum să trăieşti, dar nu-ţi pot da viaţa veşnică.
Liniștea e mult mai prețioasă decât ne imaginăm noi, ea vorbește atunci când cuvintele noastre nu o pot face, ea este mereu prezentă acolo … când avem nevoie pătrunde în noi, se face una cu trupul nostru, ne inundă creierul, ne trimite în visare sau ne trezește din ea, ne mângâie gândurile, ne modelează acțiunile. Liniștea e una cu noi …
Fiecare clipă, fiecare zi e o poartă spre o altă lume, o lume în care monotonia se transformă în unicitate, o lume în care un surâs, un zâmbet o iubire, o prietenie se transformă în bogății neprețuite. În fiecare zi descoperi calea spre fericire trăind fiecare clipă la maxim și prețuind fiecare moment cu intensitate… poate fi aceasta o poartă către Fericire.
Adevărata fericire vine doar alături de oamenii care sunt dispuşi să te accepte şi să te iubească exact aşa cum eşti, chiar şi în cele mai grele momente ale vieţii, chiar şi atunci când meriţi cel mai puţin. Câteodată avem nevoie să ni se amintească faptul că suntem speciali, unici şi frumoşi doar pentru simplul fapt că suntem…
“Sa te eliberezi de ceea ce spune lumea despre tine inseamna sa iti dai voie sa traiesti asa cum iti doresti. Sa iti urmezi visurile, sa iti depasesti limitele, sa te distrezi, sa te simti bine cu tine insuti si cu drumul pe care tu ti-l alegi.
Oricum, orice ai face, oamenii vor gasi mereu un motiv sa te critice sau sa te barfeasca. Ei fac asta pentru ca nu traiesti asa cum se asteapta ei sau pentru ca sunt invidiosi pe libertatea cu care iti dai voie sa iti urmezi visurile.
Asa ca, intreaba-te: Ce conteaza ce spune lumea cand tu nu esti fericit cu felul in care traiesti? Ce conteaza ce spune lumea atunci cand tu esti fericit?
Singurul tau scop ar fi normal sa fie propria ta implinire. Orice altceva este o pierdere de vreme si de energie. Fii fericit!🔥”
Azi am fost din nou de o sinceritate frustă… deși în ultimul an, am constatat că o astfel de sinceritate poate dăuna grav, nu numai mie, ci și altora… Din păcate m-am lămurit că nu pot fi altcumva… chiar cred sincer că, poate nu imediat, dar într-un timp nu foarte îndepărtat, sinceritatea va învinge mereu minciuna, falsitatea și parșivitatea…
Sine cera sau mic tratat despre sinceritate
“Sinceritatea este probabil cea mai apreciată trăsătură umană. Atât genul feminin, cât și cel masculin, în perspectiva unui viitor parteneriat emoționat, fie el romantic sau de simplă amiciție, declară că își dorește alături o persoană sinceră. De ce doar anumiți oameni sunt sinceri și alții sunt niște disimulatori? Este sinceritatea o trăsătură de caracter înnăscută sau ea se educă? Înainte de a căuta un răspuns la această întrebare esențială care ne poate schimba comportamentul pe viitor, ar trebui în primul rând să definim sinceritatea. Conform DEX, sinceritatea este „lipsă de prefăcătorie sau de viclenie”[1], semantica sa fiind completată de o serie de sinonime totale sau parțiale după cum urmează: „franchețe; loialitate, lealitate. Cinste, onestitate, corectitudine, probitate (livr.), integritate. Credință, fidelitate, devotament, devoțiune (livr., rar). Naturalețe, simplitate, spontaneitate, dezinvoltură (livr.). Nevinovăție, puritate, inocență, candoare; naivitate, credulitate. Confidență, destăinuire, divulgare, mărturisire, spovedanie, confesiune. Obiectivitate, obiectivism (ieșit din uz), imparțialitate, nepărtinire. Adevăr, veridicitate, veracitate (livr.), veritate (rar). Verosimilitate (rar)”[2] și lista continuă.
… sinceritatea implică racordarea gesturilor, a vorbelor și a acțiunilor la sentimentele, gândurile sau credințele noastre. Este un act de comunicare, de transmitere a unui mesaj care este în conformitate cu propria ta ființă în toate datele ei esențiale.
Autenticitatea este cuvântul cheie în această ecuație. Nu este vorba în definitiv decât de a fi în conformitate cu tine însuți. Acum, întrebarea este alta. Dacă pare atât de simplu și de natural, de ce oare găsim atât de puțini oameni sinceri? Sau, ca să ne întoarcem de unde am pornit, de ce unii oameni sunt sinceri, și de ce alții nu? Oare suntem programați genetic să fim sinceri, respectiv să fim prefăcuți? Eu cred că nu, ci, mai degrabă, decidem în dreptul nostru cum vrem să fim. Pe de altă parte, într-adevăr, temperamentul dictează predispozițiile de a ne deschide și de a adopta o poziție francă față de ceea ce gândim, cum este cazul colericilor și al sangvinilor, și, o predispoziție pentru retragere, izolare și implicit dificultate de a spune exact ceea ce gândești – teama de vulnerabilitate prin expunere – în cazul flegmaticilor și al melancolicilor. În orice caz, educația în acest sens, precedată deciziei de a fi un om sincer, onest, este cea care primează și care poate face minuni și pentru cel mai timid melancolic. Consecvența față de propria noastră gândire – aceasta nu înseamnă că pe măsură ce acumulăm mai multă experiență nu vom evolua și, implicit, viziunea noastră despre viață nu se va modifica, acesta este un proces absolut natural – este o chestiune de respect atât față de propria noastră persoană, cât și față de semenii noștri.
02.05.2021 Titlul este superb! „În existența noastră pământească nu putem pune în paranteză sufletul” Restul e la latitudinea fiecăruia dintre noi… Eu vă doresc din tot sufletul, sănătate și fericire!
”Grija față de propria ta persoană este necesar să fie mereu o prioritate pentru tine. Grija față de tine însuți nu este un moft, ci o necesitate.
Când înveți să te pui pe primul plan în viața ta, când îți respecți mintea și corpul, când îți investești timpul și energia în a fi împlinit și mulțumit de tine, poți, cu adevărat, să le dăruiești și altora lucruri de calitate. Atunci când tu ai bateriile pline, când ești liniștit în interior și ai zâmbetul pe buze, vei aduce în viața altora doar pozitiv.
Nu, nu este egoism să ai grijă de tine, ci este cel mai bun lucru pe care poți să îl faci, atât pentru tine cât și pentru cei din jur. Ce poți să le dăruiești altora dacă tu ești obosit, stresat, bolnav, nefericit? Nimic de calitate, cu siguranță. Și cum ai ajuns să fi obosit, stresat, bolnav sau nefericit? Pentru că nu ai avut grijă de tine, pentru că nu ți-ai stabilit limite și granițe sănătoase, poate pentru că te-ai lăsat folosit de alții, pentru că nu ai învățat să te prețuiești și să te respecți.
Înainte să poți să le dăruiești altora necondiționat, este necesar să ai de unde să o faci. Iar pentru asta, acceptă că tu ești cea mai de preț și mai importantă persoană din viața ta și trăiește în consecință. Când tu ești fericit și împlinit ai mult mai multă deschidere și disponibilitate față de semenii tăi. Așa că, învață să îți acorzi atenția, timpul și energia necesare pentru a deveni o ființă care emană pozitivitate, atât pentru binele tău, cât și pentru al celor din jur.”
Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu ştie unde…
OCTAVIAN PALER
23.04.2021
“În viață, regretul nu aduce înapoi o clipă pierdută…o sută de ani nu vor recupera ceva pierdut într-o singură oră. A trăi cu regrete înseamnă să fii prins în mlaștina trecutului, iar trecutul nu poate fi schimbat în nici un fel. Indiferent cât de mult te gândeșți la cauzele problemelor tale din trecut, acest lucru nu te ajută să mergi înainte, creându-ți o viață mai bună. Un om înțelept este unul care se gândește numai la prezent, nu la trecut și viitor! Gabriela Să aveți o zi plină de iubire…fără regrete….❤”
Uneori mă trezesc și cuceresc lumea din prima răsuflare pe care o iau dimineața. Și cearceafurile cântă a parfum de primăvară că azi va fi o zi minunată. Lumina e perfectă și pielea îmi zâmbește a parfum de trandafiri proaspăt înfloriți. Roua de pe buze îmi cade printre vise și genele se deschid ca bujori parfumați.
Visele sunt doar scenarii pe care subconștientul tău înceracă să-ți spună că le poate îndeplini și în realitate. Visele vor să te scape de frici. De asta ți le aduce aproape, sub nas. Dar tu, conștient fiind, nu realizezi că deja ai căzut în gol și altceva mai rău de atât nu poate să ți se mai întâmple. Vrei mereu ca realitatea să fie altfel. Să fie reală, să faci ceea ce trebuie. Nu ceea ce visezi. Pentru că ceea ce visezi e nebunesc, incredibil, minunat, entuziasmant. Adică…cine nu și-ar dori să zboare făcând doar un salt! Cred că și tu ai ai visat că zburai… Și chiar și asta e posibil.
Dar realitatea ți-o limitezi de parcă ai fi ales nivelul “Easy” la acest joc-simulare care se numește viață. Vrei ca totul să fie previzibil și safe. Să nu te surpindă nimic, îți iei toate precauțiile: îți pui bani deoparte pentru pensie, îți planifici concediul cu un an înainte, vrei să știi exact unde vei fi în fiecare zi, așa că îți iei un job care să îți asigure stabilitate, îți iei până și umbrela atunci când se înorează.
Dar ce-ar fi dacă, în loc să te stresezi că te-a prins ploaia și nu ai umbrelă – să te bucuri de ea. Efectiv să simți fiecare picătură răcoritoare care îți venerează pielea, la fel cum venereză și petalele florilor. Ce-ar fi dacă ai risca și ai trăi la fel cum o faci în vis: zburând nebunește deasupra blocurilor.
20.04.2021 Se spune că gandul este arhitectul destinului. Atunci când gândim fabricăm ceva abstract sau concret, inventăm, judecăm, concepem sau cumpănim ceva. Viteza cu care călătorește gandul nu a putut fi determinată încă, dar nu viteza este cel mai important aspect, ci vibrația gândului. Puterea minții oricărui om stă în capacitatea de a genera gânduri. Gândurile pozitive atrag evenimente pozitive, iar cele negative atrag evenimente negative, pentru că tot ceea ce vedem reprezintă rezultatul generat de gândurile noastre. Tot ceea ce facem reprezintă reinterpretarea gândurilor noastre.
Fiecare individ își consumă viața în două planuri: interior și exterior. Mintea controlează ceea ce se întâmplă în planul interior, iar omul controlează mintea cu ajutorul creierului. Niciun eveniment din exterior nu poate perturba echilibrul interior atâta vreme cât este înțeles și interpretat într-un mod pozitiv. Capacitatea omului de a gândi reprezintă puterea cu care natura l-a înzestrat. Putere nemărginită care odată controlată va face din negru alb; va transforma ura în iubire și zgomotul în liniște. Fiecare poate transforma orice în orice altceva cu puterea gândului. Gandul este secretul. Tot ce se întâmplă în exterior are legătură cu pozitivismul sau cu negativismul din interior.
Gandul este părintele faptei. În momentul în care omul generează un gând, vibrația lui îi va atinge și pe cei din jurul său. Fenomenul se numește rezonanță și nu este ceva științifico-fantastic. Există și îl experimentăm în fiecare zi. Oamenii care gândesc pozitiv și care sunt înconjurați de sentimente de pace, de liniște, de iubire, vor transmite involuntar celor din jurul lor energie cu plus și viceversa. Energia va da naștere unor fapte sau evenimente pozitive. În același sens, oamenii care gândesc negativ molipsesc alți oameni, iar rezultatul este materializat în ură, gelozie, sau răzbunare. Cu cât mai mare este puterea gândului, cu atât mai multe minți vor genera același tip de energie sau fapte.
Ganduleste sculptorul ce te face persoana care vrei tu sa devii. Nu ceea ce se întâmplă în exterior te face să fii ceea ce ești, ci modul în care înțelegi și interpretezi realitatea. Iată de ce copiii de genii pot ajunge criminali în serie și copiii criminalilor în serie pot ajunge genii. Pentru că realitatea poate fi modelată cu puterea gândului. Orice lucru din exterior care trece prin filtrul gândirii poate deveni ceva pozitiv. Ceea ce se află în interior va fi întotdeauna cauza, iar ceea ce se petrece la exterior va fi mereu efectul. Niciodată invers. Dacă vrei să schimbi efectul nu ai de ce să privești în exterior, gândește, acționează asupra cauzei.
Morala: Ganduleste cauza și realitatea este efectul.
Probabil cum spunea cineva, este un sentiment egoist si care poate parea chiar restrictiv mai ales fata de persoana iubita….
Insa pt EA, am fost, sunt si voi fi, mereu gata sa accept orice! Pt EA mi-as rupe sufletul in bucati si as calca pe el, doar sa o stiu fericita si implinita!
EA si numai EA, mi-a dat aceasta putere de a accepta pana si suferinta ca fiind ceva normal. EA mi-a oferit sansa de a spune la modul cel mai sincer chiar un pic fortat acele cuvinte ,,Te iubesc!”. Si nu in ultimul rand, m-a facut sa ma simt deosebit, perfect in preajma ei si o varianta total imbunatatita a mea din toate punctele de vedere, atunci cand sunt cu EA!
E egoism? Poate ca da, insa ea si fericirea ei ma face sa pot fi si altruist….
…Fiți fericiți…
….Nu uitați să visați….
